Asia

Asia este continentul cu cea mai mare suprafaţă (29,6% din uscatul planetar) şi având populaţia cea mai numeroasă (cca 6 % din populaţia Terrei). Desfăşurat în întregime în emisfera nordică (masa continentală), Asia poate fi continentul marilor contraste. În Asia se află punctul cel mai semeţ (Chomolungma, 8 848 m) şi cel mai coborât al uscatului planetar (ţărmul Mării Moarte – 395 m), alături de climatul polar se întâlneşte cel ecuatorial, alături de polul ploii de pe Terra (Mawsynram, India), se întâlnesc spaţii în care nu cad precipitaţii uneori ani în şir (Rub’al Khali, Pen. Arabia). În Asia se află cea mai mare zonă endoreică (apele nu au legătură cu oceanul planetar) a planetei şi unele din cele mai mari fl. ale Terrei (Iangzî-Changjiang 6 300 km; pe locul 3 pe glob). 




Asia cunoaşte mari diferenţieri şi ale învelişului vegetal (de la zonele cu pâlcuri de ierburi aride la cele tropicale ecuatoriale cu vegetaţie exuberantă). Asia se înscri în aria antropogenezei, aici fiind cele mai populate state ale globului (China, India), dar şi statul cu cea mai mică densitate (Mongolia, cca 1 loc./km²). În Asia au apărut primele oraşe şi s-au dezvoltat primele civilizaţii (în Mesopotamia, India, China), dar, în plină eră a cuceririi spaţiului cosmic se mai identifică pop. aflate pe treapta cea mai coborâtă a evoluţiei societăţii umane. În Asia se întâlnesc ţările cu cel mai mare venit pe loc. (zonele petroliere din zona Golfului, ex.: Emiratele Arabe Unite 23 770 $ /loc.), dar şi unele cu cel mai scăzut (Bhutan, 80 $ /loc.).

POZIŢIA GEOGRAFICĂ

Asia are partea continentala în emisfera N, pătrunzând însă prin arhipelargul indonezian dincolo de Ecuator, până la 11⁰ lat. S (ins. Roti). Coordonatele masei continentale sunt 1⁰16’ (capul Piai=Bulus) – 77⁰43’ lat.N (capul Celiuskm) şi 26⁰04’ long.E (capul Baba, Pen.Asia Mică) şi 169⁰40’ long.V (capul Dejnev, Pen.Ciukotka). Distanţele între punctele extreme sunt de cca 7800Km de la N la S şi de cca 10 000 Km de la V la E.

Asia este înconjurată din trei părţi de apele oceanului planetar, în NV limita fiind oarecum convenţională, pe linia Munţilor Urali, fl. Ural – Marea Caspică – Munţii Caucaz, limită care o separă de Europa, cu care formează o singură masa de uscat numită Eurasia. Până în 1869 Asia era legată prin istmul Suez şi de Africa, dând unitate deplină uscatului Lumii Vechi.

In N, Asia este scăldată de apele mărilor componente Oceanului Arctic (Kara, Laptev, Marea Siberiei Orientale, Marea Ciucilor), în E de apele Oceanului Pacific (Mările Bering, Ohotsk, Japoniei, Chinei Orientale şi Chinei Meridionale), în SE de mările ce fac legătura dintre Oceanul Pacific şi Oceanul Indian (mările Timor, Arafura, Banda) şi în S de Oceanul Indian cu Marea Arabiei, Golful Arabo-Piersic, Golful Aden şi Marea Roşie. In V, Asia este scăldată de apele mărilor Mediterană, Egee, Marmara şi Neagră.

SUPRAFAŢA

Are o suprafaţă de 44 163 000Km² , este cel mai mare continent al Terrei, reprezentând 29,6% din masa uscatului terestru şi 32.3% din uscatul locuit (fără Antarctica).

Din suprafaţa Asiei, 784 300Km² sunt suprafeţe acvatice, 17,9% o reprezintă peninsulele (Asia Mică, Pen. Arabia – cea mai mare peninsulă de pe Terra, India, Indochina, Malaya, în S şi V, Coreea în E, Kamcatka, Ciucotka, Jamal şi Tajmyr în NE şi N), iar 6% insule şi arhipelarguri înconjurătoare (arh. Indonezian – cel mai mare din lume, arh. Filipinez, arh. Japonez, arh, Kurile). Insulele sunt numeroase în sectorul SE şi E, mai rare şi mai mici în Oceanul Indian (ins. coraligene), şi mai puţine, dar cu dimensiuni apreciabile în Oceanul Arctic.

CONDIŢII NATURALE

In Asia se întâlnesc unităţi morfologice de dimensiuni impresionante, adevărate recorduri la nivel planetar (cel mai înalt şi întins podiş – Tibetul, cel mai înalt sistem muntos – Himalaya-Karakorum). Vulcanismul neogen şi cel actual înscrie Asia de E şi Se în cunoscuta zonă cu seismicitate ridicată a ,,Cercului de foc al Pacificului”. Reţeaua hidrografică dispune de un potenţial energetic foarte ridicat; se întâlnesc în Asia vaste spaţii cu ape curgătoare fără legătură cu oceanul planetar.

Asia întruneşte recorduri climatice (termice şi pluviale) la nivelul planetei (cea mai scazută temperatură în afara Antarcticii, cele mai abundente precipitaţii) şi mari diferenţe în haina vegetală (de la tundră la pădurea ecuatorială) şi în evantaiul speciilor faunistice.

O parte din animalele domestice îşi au originea în Asia, reflex al îndelungatei prezenţe a omului pe continent (calul, cămila, bovinele).

POPULAŢIA ŞI ORAŞELE

Asia este continentul cel mai populat, aici trăind 2,85 miliarde persoane (60% din populaţia mondială) Densitatea medie a populaţiei este de 64,5 loc/Km², valoare apropiată de a Europei (65,3loc/Km²). Se apreciază că la începutul erei noastre populaţia Asiei depăşea 120 milioane locuitori. In 1650 trece de 330 milioane locuitori, în 1850 ajunge la 750 milioane locuitori, iar la începutul secolului 20 se apropia de 950 milioane locuitori. In secolul 20 populaţia Asiei creşte rapid, ajungând la 1,4 miliarde locuitori în 1950 şi dublându-se în următoarele decenii (2,85 miliarde locuitori în 1984).

Densitatea populaţiei este inegală, existând zone cu densitate extrem de ridicate, între cele mai mari de pe Terra, alături de zone cu populaţie foarte rară sau practic nelocuite. Zone cu mare densitate a populaţiei încă din vechime, sunt Câmpia Indogangetică şi Marea Câmpie Chineză – în Asia musonică – şi litoralul levantin al Mării Mediterane (Libanul şi Siria de astăzi). Lor li s-au alăturat în cursul secolului o parte din insulele indoneziene (Java, Bali), litoralul şi câmpiile Peninsulei Indochina, arh. japonez (ins. Honshu, Kyushu ). Industrializarea a provocat concentrarea populaţiei în zonele de extracţie a cărbunelui, a altor resurse de subsol, în oraşele capitală şi porturi. Totuşi, şi astăzi Asia înregistrează în SE şi E continentului, legat de cultura orezului, cele mai mari densităţi ale populaţiei rurale întâlnite pe glob. Ca mărime a populaţiei, în Asia există state cu cele mai mari valori de pe glob:China şi India. Valori ridicate(peste 100 milioane locuitori) se întâlnesc în Indonezia şi Japonia iar valori apropiate de 100 milioane locuitori în Bangladeş şi Pakistan.

Asia este continentul pe care a înflorit pentru prima oară pe Terra viaţa urbană, primul oraş fiind Jerichon (mileniul 7 î.e.n.), ale cărui ruine se afă în apropierea Mării Moarte în Iordania, iar primele civilizaţii urbane au apărut în Mesopotamia (ur, Uruk, Akkad, Babilon), pe valea Indusului (Mohenjo-Daro)şi în China de Nord. În prezent Asia are un procentaj relativ redus de populaţie urbană (cca 30%). Totuşi continentul nu este lipsit de mari aglomeraţii urbane şi sunt ţări în care procentul populaţiei urbane este între cele mai ridicate pe plan mondial (Singapore – 95%, Israel – 88%, Eniratele Arabe Unite – peste 80%, Japonia – cca 80%). În acelaşi timp ponderi reduse ale populaţiei urbane înregistrează Afganistan, statele din Himalaya (Bhutan sub 5%, Nepal 10%), din peninsula Indochina (Kampuchia cca 13%, Laos 15%, Vietnam 19,1%), Indonezia (20%), China (20,9%), India (23%).

La începutul actualului deceniu erau în Asia peste 700 de oraşe mijlocii şi mari, cele mai multe în India (215), Japonia (197) şi China (117), iar în număr de 80 aveau mai mult de un mil. de locuitori fiecare. În partea asiatică a Rusiei există un număr important de oraşe cu peste 100 000 loc. De menţionat că Asia este primul continent din lume unde s-au conturat primele oraşe ,,milionare” din lume, exeptânt Roma antică. Dezvoltarea impetuoasă a economiei japoneze a dus la formarea celui mai populat megalopolis de pe Terra (peste 50 mil. loc. pe o supr. de 50 000 km²). Alte areale urbanizate de tip metropolitan se întâlnesc în China, India, Indonezia.

ECONOMIA

Deşi dispune de mari şi variate resurse de subsol, de întinse supr. cultivabile şi de o pop. numeroasă, Asia este în privinţa dezvoltării economice un continent al contrastelor, alături de state cu nivel înalt de dezvoltare întâlnindu-se ţări cu nivele foarte scăzute. Una din cauze o constituie începutul reletiv târziu al dezvoltării ind. O altă cauză principală este starea de colonie sau semi-colonie în care s-a aflat până în ultimul război mondial o mare parte a continentului, fapt care a generat o dezvoltare unilaterală, agr. (monocultura ceaiului, iutei, arborelui de cauciuc), în interesul metropolelor coloniale. După al doilea război mondial se observă o amplificare a dezvoltării industriei, mai ales în ultimele două decenii, ritmuri rapide înregistrând ţările socialiste şi o serie de state mai mici din Asia de SE şi E, apoi, după 1970, ţările petroliere din zona Golfului. În unele ţări industria face abia primii paşi (Bhutan, Nepal), altele au un nivel de dezvoltare înalt (Japonia, Israel, Singapore).

RECORDURILE GEOGRAFICE

• cel mai înalt punct: vf. Chomolungma = Everest, 8 848 m, munţii Himalaya
• cel mai coborât punct: în zona Mării Moarte, în Asia se SV între Israel şi Iordania (395 m sub oc. Planetar)
• cel mai lung curs de apă: Changjiang = Ianzî (Fl. Albastru), în China, 6 300 km
• cel mai mare lac: Marea Caspică, 371 000 km²
• cel mai adânc lac: Baikal, 1 620 m
• cel mai mare lac de baraj antropic: Buchtarma (pe Irtîş, Rusia) 5 500 km²
• lacu antropic cu cel mai mare volum de apă: Bratsk (pe fl. Angara, Rusia) 169,4 md.m³
• cea mai înaltă cascadă: Gersoppa, pe Sharavati (India), lângă Bombay, 253 m
• cascada cea mai lată: Khône, pe fl. Mekong, 10,8 km
• cascada cu debitul cel mai mare: Khône, 11 610 m³/s
• cel mai înalt vulcan activ: Klyuchevskaya Sopka (Kamčatka, Rusia), 4 750 m
• cea mai ridicată temperatură: 53⁰ C în valea Indusului
• cea mai scăzută temperatură: Ojm’akon, în extremul Orient sovietic: – 71,7⁰C
• cea mai mare cantitate de precipitaţii (medie anuală): Mawsynram, India, statul Assam, 13 970 mm/an
• cea mai mare cantitate de precipitaţii cazută într-un an: Cherapunji, 22 990 mm
• cea mai scăzută cantitate medie de precipitaţii: Aden, sub 60 mm/an
• cea mai mare insulă: Kalimantan 742 260 km²
• cel mai mare deşert (continuu de nisip): Rub’al Khāli, în S Pen. Arabia (588 000 km²)
• cea mai lungă peşteră: Gua Terangair (în ins. Kalimantan) 37,6 km
• cea mai adâncă peşteră: Nejnaia, în Rusia (– 1 370 m)
• cel mai mare gheţar: în ins. Severnaja Zelea Zemblea, 5 000 km²
• cel mai lung gheţar: Siachen 75 km
• cea mai mare peninsulă: Arabia, 3,25 mil. km²
• cel mai mare parc naţional: Issyk Kul (munţii Tian Şan, Rusia) 750 000 ha
• cea mai populată ţară: China
• cea mai puţin populată ţară: Maldive, 173 000 loc.
• ţara cu cea mai mare densitate a populaţiei: Singapore, 4 352,84 loc./km²
• cea mai înaltă capitală: Kabul (Afganistan) 1 815 m alt.
• cea mai mare capitală: Tokyo
• cea mai mică capitală: Malé (Maldive), 30 000 loc.
• cel mai mare oraş: Shangai, 11,960 mil. loc.
• cel mai mare port cu trafic: Kobe, Japonia
• cel mai mare aeroport 9cu traficul cel mai mare): Osaka, Japonia
• cel mai mare tunel : Seikan (Japonia), uneşte pe sub apele str. Tsugaru ins. Honshu şi Hokkaido (53,9 km, inaugurat în 1985)